E frig , este decembrie , si ninge afară
Eu merg singur pe drum la apus , pe seară
Nu simt nici frig , si nici căldură
Si vreau sa vad din nou , maiastra lună
Merg de ceva vreme , si nu observ nimic
De parca totul trece, si totul ii sfârșit
Noapte ii tot mai rece, văd oameni in ger
Dar eu nu sunt nimic, si nu stiu de ce
Ma rog doar sa ajung, sa vad luna din nou
Dar gândurile mele se duc din capul meu
Nu stiu de ce nu simt nimic acum
Nici sa respir nu pot, si sunt pierdut pe drum
Lumea nu ma vede , nu stie cine sunt
Ca acum sunt doar un suflet , iesit din mormant
Am iesit sa vad luna si cerul din nou
Dar este noapte rece , mai rece ca in cavou
Si luna se arată, la fel ca viata mea
Si imi spune in soapta , sa ma întorc la ea
Dar eu ii spun ca nu pot , si ma retrag încet
Si o las plângând cu poza mea la piept
Ma întorc inapoi , pe drumul către groapă
Si realizez din nou , ca nu o sa meargă
Ma întorc inapoi, acolo in mormânt
Si las aceasta lume , voi deveni pământ .
Comentarii
Trimiteți un comentariu